Vedeti mai jos care Supermarket DM este mai aproape de dumneavoastra. SilverCare, Piave, Dentonet si Dermogella reprezinta inca 5 motive in plus pentru a trece pragul acestui lant de supermarketuri:

ARAD
Filiala nr. 18 str. Banu Maracine, nr. 6

BAIA MARE
Filiala nr. 26 Galeria REAL, Bd. Bucuresti 144

BISTRITA
Filiala nr. 37 Str. Garii nr. 17

BRASOV
30 Bd. Saturn nr. 32, Brasov

BRAILA
Filiala nr. 11 Str. Principala Nr. 4B, Comuna Chiscani, Sat Varsatura

BUCURESTI
Filiala nr. 2 Galeria REAL, Calea Vitan, 236
Filiala nr. 7 Drumul Dealul Bisericii 106
Filiala nt. 13 Bd. iuliu Maniu, 506
Filiala nr. 21 Bd. Chisinau Nr. 5, Bl. 48A, Parter
Filiala nr. 28 Str Nasaud nr 97,Bucuresti, Penny Market
Filiala nr. 35 str. Gabroveni, nr. 61
Filiala nr. 39 Str. Franceza, nr. 60
Filiala nr. 40 Calea Crangasi, nr.29

BUZAU
Filiala nr. 20 Str. Frasinet FN

CLUJ
Filiala nr. 5 Galeria REAL, Bd. Muncii 1-15
Filiala nr. 24 Complex Winmarkt, str. Bucegi, 19

CONSTANTA
Filiala nr. 17 B-dul Aurel Vlaicu, Nr.168
Filiala nr. 42 Stefan cel Mare 44

DEVA
Filiala nr. 4 Galeria REAL, Calea Zarandului, nr. 87

GALATI
Filiala nr. 3 Galeria REAL, Bd. Galati 3A

GIURGIU
Filiala nr. 31 Bd. Bucuresti nr. 156A

LUGOJ
Filiala nr. 23 Str. Mocioni Nr. 6

MIERCUREA CIUC
Filiala nr. 33 Str. Petofi Sandor nr. 18

ORADEA
Filiala nr. 8  Lotus center, str. Nufarului 30
Filiala nr. 27 str. Ogorului, nr. 171

PITESTI
Filiala nr. 15 Str. Dobrogeanu Gherea Nr.1,Galeria Real
Filiala nr. 43 str. Victoriei, nr.85

PLOIESTI
Filiala nr. 41 Calea Nordului, Nr.1

RAMNICU VALCEA
Filiala nr. 32 Bulevardul Tineretului, Nr. 1 C

RESITA
Filiala nr. 19 Bulevardul Muncii Nr. 21

SFANTU GHEORGHE
Filiala nr. 34 Str. Graf Miko Imre nr. 6

SIBIU
Filiala nr. 25 Alba Iulia 47A, corp B

TARGOVISTE
Filiala nr. 36 str. Independentei, nr. 1

TARGU MURES
Filiala nr. 9 Complex PROMENADA, str. Gh. Doja, 243
Filiala nr. 22 P-ta Trandafirilor Nr 17

TURDA
Filiala nr. 38 str. Republicii, nr. 33

TIMISOARA
Filiala nr. 1 Galeria REAL, Calea Sagului, nr.223
Filiala nr. 16 Galeria REAL, Calea Aradului, nr. 56
Filiala nr. 48 Calea Circumvalatiunii 8-10

Mai jos, adresele Supermarketurilor Fonzi unde ne puteti gasi produsele:

Fonzi Victoriei
Calea Viictoriei nr. 155 sector 1
Fonzi Aviatiei
str. General Burileanu, nr. 14-16, sector 1
Fonzi Caranfil
str. Nicolae Caranfil, nr. 32, sector 1
Fonzi Titulescu
Bdul. Nicolae Titulescu, nr. 121, sector 1

Fonzi Nerva
str. Nerva Traian, nr. 17-19, sector 3

Dr. Ioan Istoc
director general Apmed

Daca nu ati reusit sa ajungeti, am atasat mai jos cateva fotografii cu standul Apmed:

Locatia standului Apmed Implant – pavilion C4-C5, stand 17.

Va asteptam!
Dr. Ioan Istoc,
director general Apmed Implant

Igiena orala implica spalatul pe dinti si folosirea atei dentare cu regularitate, vizite la medicul stomatolog pentru controale de rutina si curatarea dintilor si o alimentatie optima pentru sanatatea cavitatii bucale. O astefel de alimentatie include alimente bogate in seminte de cereale, fructe si legume si produse lactate.

Importanta ingrijirii primare
- previne deteriorarea dintilor
- previne aparitia bolilor ce afecteaza gingiile, ce pot afecta tesuturile si oasele gingivale, iar pe termen indelungat pot induce caderea dintilor
- tratamentul stomatologic este mai putin dureros
- previne necesitatea de implanturi si lucrari mai costisitoare decat lucrarile obisnuite
- previne respiratia urat mirositoare. Periatul dintilor si folosirea atei dentare scad cantitatea de bacterii de la nivelul cavitatii bucale (gura), ce pot provoca mirosuri neplacute
- mentine culoarea alba a dintilor, si indeparteaza petele de la alimente, bauturi sau tutun
- imbunatateste starea de sanatate a organismului.
- prelungeste viata dintilor.

Metodele folosite pentru a mentine sanatatea dintilor
Mentinerea sanatatii dintilor si a gingiilor necesita o alimentatie optima si spalarea dintilor cu regularitate.
- se foloseste ata dentara cel putin o data pe zi si se spala dintii dupa fiecare masa sau gustare si inainte de culcare. Aceste lucruri inlatura depunerile ce pot determina distrugerea dintilor, gingiilor si a oaselor cavitatii bucale.
- folosirea unei paste de dinti ce contine fluor si previne aparitia cariilor. Se mai pot utiliza: apa de gura ce contine fluor sau pasta de dinti ce inlatura tartrul.
- se evita alimentele cu cantitate crescuta de zahar. Zaharul favorizeaza formarea tartrului.
- se evita tutunul pentru ca acesta produce afectiuni ale gingiilor si poate produce cancer al cavitatii bucale. Expunerea pasiva la tutun (respirarea aerului cu fum de tigara) poate de asemenea determina boli ale gingiilor.
- se practica curatirea limbii, cu un instrument special pentru acest lucru sau cu o periuta de dinti moale. Se curata din spate in fata. Curatirea limbii este deosebit de importanta la persoanele care fumeaza sau la cei cu un relief al limbii mai aceentuat (santuri multe si adanci ce brazdeaza limba).
- vizite regulate la medicul dentist, in functie de aparitia problemelor sau de cat de frecventa este necesara curatirea cavitatii bucale.

Igiena orala a copiilor
Ingrijirea orala a copiilor trebuie inceputa in jurul varstei de 6 luni, cand se face o evaluare primara de catre medicul stomatolog. A doua consultatie se va face la 6 luni dupa aparitia primului dinte, iar apoi la fiecare 6 luni sau mai des, in functie de opinia medicului dentist.
Sanatatea dintilor copilului este determinata chiar de starea de sanatate a mamei. Datorita faptului ca dintii copilului se formeaza chiar inainte de nastere, este necesar ca gravida sa aiba o alimentatie echilibrata si cu un aport optim de vitamine si minerale. Este important ca o gravida sa aiba tratate toate problemele stomatologice pentru ca poate face o infectie in tipul sarcinii care poate afecta copilul.

Eruptia dentara
Eruptia (iesirea dintelui la suprafata gingiei) primului dinte este de obicei in jurul varstei de 6 luni, desi se pot intalni si exceptii. Dentitia primara (20 de dinti “de lapte”) trebuie sa apara intre 6 luni si 3 ani in totalitate. Acesti dinti vor cadea intre 6 si 11 ani.
Dentitia definitiva se dezvolta in spatele dintilor “de lapte” incepand cu varsta de 6 ani. Ultimul dinte definitiv erupe de obicei in jurul varstei de 12 pana la 21 de ani.

Inceperea tratamentului stomatologic la copii
Pana la varsta de 6 luni medicul dentist trebuie sa evalueze posibilitatea aparitiei unor probleme stomatologice la copil. Acest lucru poate sa includa un examen stomatologic al mamei si istoricul stomatologic al acesteia, deoarece starea de sanatate a dintilor mamei poate prezice sanatatea dintilor copilului. In cazul in care medicul considera ca, copilul va avea probleme cu dantura, se indica un control inainte de implinirea varstei de 1 an sau la 6 luni de la aparitia primului dinte, iar apoi la fiecare 6 luni sau la recomandarea medicului.
Expertii recomanda ca primul control stomatologic sa fie efectuat pana la varsta de 12 luni, iar in cazul in care exista probleme este indicat consultul unui medic dentist pediatru. In cazul in care problemele dentare nu sunt limitate la suprafata dintilor este indicat consultul unui medic pediatru.

Ingrijirea dintilor copiilor

Este necesara educatia de ingrijire a dintilor inainte de aparitia dentitiei definitive.
- adesea parintii si ingrijitorii folosesc aceleasi tacamuri ca si copiii. Saliva depusa pe aceste tacamuri poate contine bacterii ce pot produce carii. In unele cazuri sarutul poate favoriza acest transfer de bacterii. Sanatatea danturii copiilor se mentine printr-o igiena orala familiala corespunzatoare.
- nu este indicata hranirea copiilor cu formule de lapte sau sucuri ce contin zahar inainte de culcare fara sa se realizeze apoi o curatire a cavitatii bucale. Alimentarea la san in schimb nu prezinta nici un risc pentru sanatatea dintilor. Este necesara incurajarea copiilor de a renunta la biberon in favoarea unei cani in jurul varstei de 9 luni.
- se suplimenteaza cu fluor alimetele in cazul in care apa din zona nu contine destul.
- este necesara o alimentatie sanatoasa a copilului pentru a mentine sanatatea gingiilor, pentru dezvoltarea unor dinti sanatosi si pentru a preveni aparitia cariilor. Este indicat sa se minimalizeze procentul de alimente ce contin zahar sau alti carbohidrati, de exemplu, pastele, produsele din faina alba.
- nu se face igiena orala la copii cu apa de gura ce contine alcool. In jurul varstei de 6 ani se poate folosi o apa de gura ce contine fluor, dar este necesar sa supraveghem sa nu o inghita.
- se evita expunerea copiilor la fumul de tigara. Tutunul poate produce afectiuni ale gingiilor, carii sau alte probleme de sanatate.
- se dezobisnuieste copilul de obiceiuri ca suptul degetelor.
- in cazul unor accidente care au ca efect ruperea ditilor se acorda asistenta medicala de urgenta.

Sunt fluorurile periculoase?

Fluorurile nu sunt periculoase in cantitatile in care sunt in apa, dar in cantitati mai mari ele pot deveni toxice. Gradul de toxicitate depinde de greutatea corpului. O doza letala de fluoruri pentru un copil de 3 ani este de 500mg, iar pentru un copil cu varsta mai mica, cantitatea este mai mica. Este necesar sa nu se tina la indemana copiilor produsele ce contin fluoruri ca pasta de dinti sau apa de gura. In cazul in care copilul a inghitit unul din aceste produse este necesar consultul medical de urgenta.
Excesul de floruri in perioada de maturare a dintilor poate determina producerea de pete pe dinti (fluoroza). Majoritatea petelor sunt albe, desi uneori pot parea maronii.
- fluoroza se produce in primii 8 ani, cand smaltul(stratul extern) dintilor este in formare.
- fluoroza nu este daunatoare. Medicul dentist poate in unele cazuri sa albeasca dintii pentru a indeparta petele, sau sa introduca anumite rasini care sa le acopere.

Consultatiile stomatologice

Se indica vizita la medicul dentist o data sau de doua ori pe an.
- medicul va examina dintii si gingiile, va evalua sanatatea lor, aparitia de carii sau alte probleme de sanatate.
- medicul va face o curatire a cavitatii bucale, va indeparta tartrul. Aceste procedee nu sunt dureroase de obicei.
- cateodata medicul va indica realizarea de radiografii.
- se poate pune un amestec protector pe suprafata dintilor, amestec ce previne lipirea bacteriilor si alimentelor de dinti, si astfel producerea de carii si de tartru.
- medicul poate aplica o solutie de floruri pe dinti sau poate recomanda o serie de aplicari cu fluoruri.
- in cazul in care persoana este predispusa la infectii este recomandata administrarea de antibiotice inainte de interventiile stomatologice.

Cazurile in care persoana are risc crescut de infectie sunt:
- probleme cardiace, ce in asociere cu o infectie  pot duce la endocardita infectioasa;
- sistemul imunitar deficitar;
- operatii recente cu implementare de proteze ca de exemplu ilocuire de valve cardiace sau proteze de sold.
Medicul poate recomanda o dieta sanatoasa.
In cazul in care apar carii sau probleme ale gingiilor acestea vor fi rezolvate de medicul dentist, se va indica modul de ingrijire al dintilor. In unele cazuri se indica tratament antibiotic

Cand este indicat controlul stomatologic?

- control de rutina. Majoritatea medicilor recomanda un control la 6 luni, dar persoanele cu risc scazut pot face control doar o data pe an.
- in cazul in care gingiile sangereaza la apasare sau la periaj.
- in cazul in care dintii se misca sau apar modificari in pozitia unora fata de ceilalti.
- daca gingiile sunt rosii, sensibile, sau daca apare puroi.
- in cazul in care apar durerile de dinti. Inainte de vizita la medicul stomatolog se indica administrarea unui antiinflamator nesteroidian (de exemplu aspirina sau ibuprofenul). Nu se administreaza aspirina la persoanele cu varsta sub 20 de ani.
- in cazul traumatismelor la nivelul fetei, maxilarului sau dintilor.
- daca o rana la nivelul cavitatii bucale nu se vindeca in 2 saptamani.
- daca respiratia urat mirositoare persista.

Tratament – generalitati
Cel mai bun mod de a preveni aparitia cariilor si a afectiunilor gingiilor este o igiena orala corespunzatoare.

Periatul dintilor dupa masa
- este necesar spalatul pe dinti de rutina. Se periaza dintii dupa fiecare masa sau gustare inainte de culcare.
- se foloseste o periuta moale, cu capatul rotunjit si destul de mica pentru a permite perierea tututror dintilor. Se inlocuieste periuta o data la 3-4 luni.
- se pot folosi de asemenea periutele electrice. S-a demonstrat  prin studii ca periutele de dinti electrice cu actiune oscilanta (miscari din fata in spate) sunt mai eficiente decat alte periute.
- este indicata folosirea unei paste de dinti ce contine fluoruri. Anumite paste de dinti cu fluoruri pot preveni formarea tartrului.
- se incepe periajul cu perita la un unghi de 45 de grade, la unirea gingiilor cu dintii. Se apasa usor si se misca periuta ininte si inapoi, cu miscari circulare. Nu se freaca puternic, acest lucru poate produce leziuni ale gingiilor si ale smaltului.
- se periaza toata suprafata dintilor, limba si partea interioara a obrajilor.
- se periaza cu atentie sporita suprafetele dintilor cu care se mesteca.
- se periaza limba. Placa la nivelul limbii produce respiratie urat mirositoare si constituie un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.

Curatirea zilnica cu ata dentara
Este   indicata curatirea cu ata dentara cel putin o data pe zi. Tipul atei nu este important, se indica una din metodele :
- metoda atei rasucite pe degete. Se rupe o bucata de ata de 45-50 centimetri. Se infasoara un capat al atei pe degetul mijlociu de la mana stanga si celalalt capat pe degetul mijlociu de la mana drepta astfel incat intre degete sa fie distanta de 5-7 centimetri.
- metoda cercului. Se rupe o bucata de ata de 30 centimetri si se leaga capetele astfel incat sa se formeze un lat. Daca latul este prea larg, se rasuceste ata in jurul degetelor.
Se introduce incet ata intre dinti si se impinge spre gingii. Se pliaza ata in jurul dintilor, asa incat sa formeze un U si apoi se introduce usor sub gingie. Se face o miscare in sus si in jos de cateva ori pentru a se razui placa. Doar introducerea ate intre dinti, fara raziure nu va indeparta placa.
Utilizarea instrumentelor de curatat intre dinti, ca periuta interdentara de exemplu, sunt la fel de eficiente ca si ata dentara.
La primele utilizari se poate intampla ca gingiile sa sangereze la folosirea atei dentare, dar acest lucru se va stopa in timp, pe masura ce gingiile devin mai rezistente si mai sanatoase.

Alimentatia sanatoasa

- alimetatia optima contine cereale sub forma de seminte, legume si fructe si este saraca in grasimi si sare. Nutritia optima este importanta in mentinerea sanatatii gingiilor si in evitarea caderii dintilor.
- branzeturile, alunele, iauturile si alte lactate si gumele fara zahar sunt bune pentru dinti. Ele protejeaza cavitatea bucala de actiunea zaharurilor daunatoare si previn aparitia placii.
- este indicata evitarea alimentelor ce contin zahar in cantitati crescute, in special bomboanele, acadelele. Cu cat contactul dintre zahar si dinti este mai indelungat, cu atat daunele vor fi mai mari.
- se recomanda evitarea gustarilor intre mese.
- nu se iau gustari inainte de culcare, pentru ca alimetele ramase intre dinti in timpul noptii au mai multe sanse sa determine aparitia cariilor. In timpul noptii secretia salivara scade, iar cavitatea bucala nu este curatita suficient in tipul somnului.
Este de asemenea importanta evitarea produselor din tutun. Tutunul produce cancer oral si afectiuni ale gingiilor, intarzie vindecarea extractiilor dentare sau ale altor interventii chirurgicale la nivelul cavitatii bucale si produce respiratie urat mirositoare si pete la nivelul dintilor.

Dintii pot rezista o viata daca se practica regulat masuri de igiena dentara, care implica spalatul dintilor cu regularitate si folosirea atei dentare, consumarea de alimente care sa creasca sanatea dintilor si vizitele regulate la medicul stomatolog sau la tehnicianul de igiena orala pentru control si curatare. Dezvoltarea unor obiceiuri dentare sanatoase e cel mai eficient mod de a preveni aparitia cariilor si a afectiunilor gingivale.

Sanatatea dentara

Aproape toate bolile cavitatii bucale si ale gatului pot fi prevenite. Totusi, ele nu sunt prevenite adesea datorita unei igiene dentare deficiente. Copiii care provin din familiile cu venituri mici sunt mai predispusi sa dezvolte probleme dentare de la o varsta mai mica, deseori pentru ca nu fac vizite regulate la medicul stomatolog  si nu au notiuni de igiena dentara.

Cariile dentare se produc cand acizii produsi de bacteriile din placa dentara degradeaza dintele. Oricare parte a dintelui se poate caria, de la radacinile de sub linia gingivala pana la suprafata de masticatie (mestecare). Cariile dentare variaza de la usoare  pana la severe si pot duce la probleme mai severe si maladii gingivale, daca sunt lasate netratate.

Carierea precoce a dintilor afecteaza:

- aproape 20% din copiii intre 2 si 4 ani

- mai mult de 50% din adolescenii de 18 ani

- mai mult de 75% din adolescentii de 17 ani.

Importanta spalatului pe dinti si folosirii atei dentare

Spalatul pe dinti si folosirea atei dentare  pot ajuta la:

- prevenirea aparitiei cariilor: cariile pot determina si probleme mai serioase, cum ar fi infectiile

- prevenirea parodontitei (o afectiune gingivala), care poate afecta tesutul gingival si oasele care sustin dintii, ajungandu-se la pierderea dintilor

- mentinera unor dinti sanatosi intreaga viata

- scurtarea vizitelor la medicul stomatolog sau la tehnicianul de igiena orala, cu transformarea lor  in vizite cat mai placute

- economisirea de bani: prin prevenirea cariilor dentare si a parodontitei, se pot reduce nevoile pentru plombe sau alte proceduri costisitoare

- prevenirea aparitiei respiratiei urat mirositoare: spalarea pe dinti si folosirea atei dentare elimina bacteriile care determina aparitia respiratiei urat mirositoare

- pastrarea unor dinti albi prin prevenirea patarii  acestora datorita alimentelor, bauturii sau tutunului

- imbunatatirea starii de sanatate la modul general.

Spalatul pe dinti

Dintii se spala dupa fiecare masa sau gustare si inainte de culcare. Se foloseste o periuta de dinti cu peri moi, cu perii rotunjiti la capete si cu un cap care sa fie destul de mic pentru a ajunge in toate partile gurii. Periuta trebuie inlocuita la fiecare 3-4 luni.
Se pot folosi si periutele de dinti electrice care sa fie aprobate de asociatiile nationale stomatologice. Studiile arata ca periutele de dinti electrice care au o miscare de dute-vino (de rotatie si oscilare) sunt mai eficiente decat alte periute, inclusiv alte periute electrice.

Periuta de dinti trebuie plasata la un unghi de 45 de grade fata de dinti, in zona unde dintii intalnesc gingiile. Se apasa cu fermitate si se imprima miscari de dute-vino folosind miscari circulare. Nu trebuie frecat prea tare. Periajul prea viguros poate face ca gingiile sa se retraga sau poate zgaria smaltul.

Trebuie periate toate suprafetele dintilor, partile laterale ale limbii si obrajii (mucoasa jugala). Trebuie acordata o atentie speciala dintilor din fata si tuturor suprafetelor dintilor din spate.

Trebuie periate suprafetele de masticatie (mestecare) cu miscari scurte si viguroase. Limba trebuie periata din fata in spate. Unii pun pasta de dinti sau apa de gura pe periuta cand fac asta. Periajul limbii ajuta la indepartarea placii bacteriene, care determina respiratie urat mirositoare si cresterea bacteriilor. Unele periute de dinti au si o periuta speciala si pentru limba.

Folosirea atei dentare

Ata dentara trebuie folosita cel putin o data pe zi. Tipul de ata dentara nu e important. Se poate alege o ata dentara cu aroma preferata sau tipul preferat. Ata dentara se foloseste aplicand urmatoarele metode:

- ata dentara infasurata pe deget: se taie o bucata de ata dentara de 45,7 cm pana la 50,8 cm, se infasoara ata cu un capat pe degetul din mijloc de la mana stanga si celelalt capat pe aratatorul de la mana dreapta, pana cand distanta dintre maini devine de 5,1 cm -7,6 cm

- metoda cercului: se foloseste o bucata de ata de aproximativ 30  de cm; capetele se innoada, fomand o bucla; daca bucla e prea larga, se infasoara ata pe unul din degete pentru a face bucla mai mica.

Se misca delicat ata dentara intre dinti inspre gingii. Se indoaie ata in jurul fiecarui dinte pentru a forma un “U” si se introduce usor sub linia gingiilor. Se misca ata de sus in jos pentru a indeparta placa bacteriana. Daca ata doar se introduce intre dinti si se scoate imediat fara a freca, nu indeparteaza o cantitate de placa prea mare si poate produce traumatisme ale gingiilor. Un instrument de plastic care sa ajute la acest proces pentru copii se gaseste in majoritatea farmaciilor.

Daca la folosirea atei dentare gingiile sangereaza, sangerarea ar trebui sa se opreasca in momentul in care gingiile devin mai sanatoase si se apropie mai  mult de dinti.

De retinut!

Pentru mai multe informatii despre ingrijirea dintilor, spalarea pe dinti sau folosirea atei dentare, ar trebui consultat medicul stomatolog sau tehnicianul de igiena dentara.

Toata lumea are din cand in cand, respiratia urat mirositoare, mai ales dimineata. Aceasta mai poate apare cand va e foame, cand tineti regim, dupa ingerarea unor alimente cu un miros puternic ca usturoiul, ceapa sau pastrama.

Cauze

Pot exista multe cauze pentru respiratia urat mirositoare. O cauza majora este scaderea secretiei salivare. Saliva are o actiune purificatoare care ajuta la reducera sau disparitia respiratiei urat mirositoare. Cand secretia salivara scade, bacteriile se pot inmulti, dand nastere respiratiei urat mirositoare.
Respiratia urat mirositoare datorata scaderii secretiei salivare poate fi decelabila mai ales:
- dimineata. Fluxul salivar aproape dispare in timpul somnului. Astfel, bacteriile se pot multiplica, dand nastere respiretiei urat mirositoare
- cand va e foame. Respiratia urat mirositoare este mai frecventa la persoanele care sar peste mese sau care tin regim. Mestecatul creste cantitatea de saliva din gura. Cand nu mancati, producita de saliva din gura scade, bacteriile se dezvolta si apare respiartia urat mirositoare
- cand sunteti deshidratati. La deshidratare, productia de saliva scade. Actiunea purificatoare a salivei e astfel diminuata
- datorita maldiilor care afecteaza glandele salivare cum ar fi sindoromul Sjogren sau sclerodermia
- datorita unor medicamente
- dupa consumul bauturilor alcoolice.
Alte cauze de respiartie urat mirositoare includ:
- consumul unor mancaruri cu un miros foarte puternic, cum ar fi usturoiul, ceapa sau pastrama
- fumatul, mestecarea sau prizarea tutunului
- placa bacteriana si tartrul din cavitatea bucala care se formeaza din mancarea ramasa intre dinti  sau in protezele dentare.
Problemele cavitatii bucale si ale gatului care pot determina un miros neplacut al gurii includ:
- infectii ale cavitatii bucale sau ale faringelui, cum ar fi amigdalita streptococica
- probleme dentare, cum ar fi cariile
- maladii gingivale cum ar fi parodontita, care poate da un miros metalic al respiratiei
- amigdale cu cripte adanci, in care pot ramane particule de mancare
- cancere ale gurii sau ale gatului.
Probleme in alte zone ale organismuluii care pot determina respiratia urat mirositoare includ:
- probleme ale nasului, cum ar fi sinuzita infectioasa, polipii nazali sau un obiect starin aflat in nas
- diabetul.  Un simptom al unei glicemii crescute este un miros puternic, fructat (asemanator acetonei) al respiratiei
- probleme ale sistemului digestiv, cum ar fi boala de reflux gastro-esofagian, probleme intestinale sau cancer
- ifectia cu HIV (virusul imunodeficientei umene)
- boala hepatica
- probleme pulmonare, cum ar fi infectia sau cancerul.

Tratament

Pentru a va ajuta sa aveti o respiratie mai placuta:
- faceti gargara cu apa de gura
- periati-va dintii, limba, cerul gurii si gingiile de cel putin doua ori pe zi cu pasta de dinti
- folositi ata dentara cel putin o data pe zi
- adoptati o diata saraca in grasimi si bogata in fructe si vegetale
- mancati mai putina carne
- nu fumati si nu folositi alte produse de tutun, cum ar fi tutun de prizat sau de mestecat
- evitati mancarurile si bauturile care cauzeaza respiratia neplacuta, cum ar fi usturoiul sau bauturile alcoolice
- mancati la intervale regulate. Dieta sau saritul meselor pot scadea productia de saliva cauzand respiratia urat mirositoare
- mestecati guma de mestecat fara zahar, sugeti bomboane de menta fara zahar, beti apa, mai ales daca aveti gura uscata
- incercati batoanele mentolate, care contin ingredientele din apa de gura si care vi se dizolva in gura
- indepartati protezele mobile, puntile mobile, protezele partiale sau aparatele ortodontice si spalati-le o data pe zi sau conform indicatiilor stomatologului. Bucatele de mancare sau bacterii se pot aduna in acestea, cauzand respiratia neplacuta
- folositi apa de gura pentru indepartarea temporara a respiratiei urat mirositoare. Plimbati-o prin gura aproximativ 30 de secunde inainte de a o scuipa
- efectuati controale dentare regulate
- faceti-va o programare la un specialist in otolaringologie (investigheaza urechea, nasul si gatul) daca aveti probleme frecvente cu respiratia neplacuta.

Caria dentara apare atunci cand bacteriile din cavitatea bucala produc acizi care ataca dintele. Netratata, caria dentara se poate complica cu infectii si poate duce chiar la pierderea dintelui.
Caria dentara poate fi prevenita prin periajul dintilor si folosirea atei dentare cu regularitate, prin controale stomatologice periodice, prin periajul profesional si prin evitarea alimentelor bogate in zahar.

Cauze

Bacteriile, in combinatie cu alimentele, produc caria dentara. O pelicula clara, aderenta, numita placa, care contine bacterii se formeaza pe dinti si gingii. Aceste bacterii, in prezenta zaharului din alimente, produc acizi. Acizii ataca dintele in primele 20 minute (poate chiar mai mult) dupa masa. Dupa un anumit timp, acesti acizi distrug smaltul dintelui rezultand caria dentara.
Caria este posibil sa apara daca:
- Nu se periaza dintii dupa mese, gustari si inainte de culcare
- Nu se foloseste ata dentara in fiecare zi
- Se consuma alimente cu continut mare in zahar. Cu cat mai mult timp alimentele dulci raman pe dinti, cu atat bacteriile produc mai multi acizi. Dulciurile lipicioase si alimentele zaharate, precum stafidele, cerealele invelite in zahar, prajiturile, torturile, caramelele, produc cele mai mari daune.
Lipsa fluorului in apa curenta inlesneste aparitia cariei. Bacteriile ce produc caria se pot transmite de la mama la copil atunci cand se folosesc aceleasi linguri, furculite sau alte ustensile. Saliva ramasa pe acestea contine bacterii. Cateodata, chiar un sarut transmite saliva cu bacterii. Prevenirea cariilor la copii se poate face si prin asigurarea unei bune sanatati dentare a familiei.

Simptome

Caria dentara nu determina simptome decat dupa ce este prezenta cavitatea sau infectia. Simptomele includ:
- durere (cel mai comun simptom) – infectia sau iritarea pulpei dentare produce de obicei durere
- respiratie urat mirositoare si gust neplacut in gura
- pete albe, gri, maro sau negre pe dinte
- dinte fracturat sau sensibil la presiune
Durerea poate deveni violenta cand:
- se consuma dulciuri
- se ingera bauturi fierbinti, alimente reci sau calde, lichide acide (limonada)
- se mesteca guma sau mancare
- se inspira aer rece
- se periaza dintii
Caria dentara se poate complica cu un abces (o punga de puroi) format in os, la varful radacinii dintelui. Simptomele abcesului sunt:
- febra
- ganglioni inflamati
- umflarea obrazului
- durere profunda, pulsatila

Mecanism fiziopatogenetic

Caria dentara apare lent, intr-o perioada de luni, chiar ani de zile.
Caria incepe sa se produca atunci cand bacteriile din cavitatea orala isi sporesc activitatea in primele 20-30 minute dupa o masa. Ele produc acid care ataca stratul mineral al dintelui (smaltul). Gaura (cavitatea) se formeaza atunci cand capacitatea de aparare a dintelui este depasita de daunele determinate de acizi.

Un dinte are un strat exterior (smalt), unul mijlociu (dentina), iar in centru se gaseste pulpa dentara. Cu cat mai multe straturi sunt afectate de carie cu atat daunele sunt mai importante.
Atunci cand caria este mica, adica aria afectata este mica si nu s-a perforat suprafata dintelui, poate fi oprita din evolutie prin interventia medicului dentist care aplica fluor pe dinte.
In cazul cariilor profunde, este nevoie de o obturatie (plomba) pentru a preveni o complicare a cariei.
Daca pulpa este afectata, dintele poate fi pierdut, deoarece pulpa contine nervii si vasele de sange care hranesc dintele. Dupa moartea unui dinte cariat, se poate forma un abces in os la varful radacinii.
Tipuri de carii dentare:
- Carii in santuri si fosete – acestea se formeaza in profunzimea santurilor si fosetelor de pe suprafata de masticare a dintilor posteriori.
- Carii pe suprafete netede – se formeaza pe fetele laterale ale dintelui si aici sunt incluse si cariile care se formeaza intre dinti vecini.
- Carii pe radacina dintelui – se pot extinde sub linia de insertie a gingiei. Acest tip de carii este mai putin intalnit, dar odata format, are sanse mari sa afecteze pulpa dentara.
- Carii secundare sau recurente – se formeaza acolo unde exista deja o cavitate.
Cariile dentare netratate cauzeaza probleme severe, chiar boli ale gingiei. Saliva previne aparitia cariei. Reduce daunele produse de acizi prin indepartarea alimentelor dulci si lipicioase de pe dinti. De asemenea, mineralele din saliva ajuta procesele de reparatie ale dintelui.

Factori de risc

Factorii de risc pentru formarea cariilor dentare se impart in factori ce pot fi controlati si factori ce nu pot fi controlati.
Factori de risc controlabili

Printre acestia se numara:

- Ingrijirea dintilor
- Daca dintii nu sunt spalati si curatati cu ata dentara, placa bacteriana se formeaza pe suprafata lor. Cu ajutorul acestor metode, placa este indepartata de pe suprafata dintre dinti si de la nivelul gingiei.
- Curatarea dintilor de catre dentist impiedica formarea placii bacteriene. Medicul stomatolog indeparteaza placa si tartrul. Vizitele regulate la cabinet pentru aceasta curatare profesionala, previn aparitia cariilor dentare sau le depisteaza devreme, inainte sa se agraveze.
- Lipsa fluorului. Fluorul previne caria prin cresterea rezistentei dintelui la atacul acizilor produsi de placa. Daca apa curenta nu are un continut suficient in fluor in ea, trebuie utilizate paste de dinti fluorurate.

- Fumatul, mestecarea tutunului, inspirarea fumului de tigara (fumat pasiv)
- Consumul de alcool

Factori de risc ce nu pot fi controlati
- Xerostomia (gura uscata) si sindromul Sjogren. In ambele cazuri, nu se produce suficienta saliva. Saliva indeparteaza alimentele si zaharurile, protejand dintii. Gura uscata se intalneste mai ales la batrani, caria evoluand mai repede. Anumite medicamente, precum cele pentru raceala, hipertensiune, depresie, pot cauza uscaciunea gurii.
- Varsta. Tinerii ai caror dinti sunt in crestere dezvolta carii pentru ca mineralele din dintii tinerilor nu sunt stabile si pot fi indepartate cu usurinta de acizi. Batranii sufera de retractii gingivale si prezinta un risc crescut de aparitie a cariilor pe radacina dintilor.
- Afectiuni respiratorii, precum rinita alergica, determina respiratia orala. Cand respiratia se face pe gura, saliva se usuca repede si nu mai protejeaza dintii.
- Anumite tipuri de bacterii din cavitatea bucala sunt responsabile de aparitia cariei.
- Diabetul zaharat. Cei care sufera de diabet, au sistemul imunitar slabit si astfel au risc crescut de carie.
- Folosirea de medicamente ce contin zahar
Factori de risc la copii:
- Mersul la culcare cu sticla de suc, lapte, lapte praf in gurita. Zaharul din aceste bauturi hraneste bacteriile ce produc caria (carii de biberon).
- Folosirea in comun a tacamurilor. Nou-nascutii nu poarta bacteria ce cauzeaza caria, dar ea poate trece cu usurinta in cavitatea bucala a copiilor prin folosirea comuna a tacamurilor cu parintii. Cateodata, chiar un sarut transmite saliva cu bacterii. Prevenirea cariilor la copii se poate face si prin asigurarea unei bune sanatati dentare a familiei.
- Expunerea la fum de tigara. Sansa copiilor sa dezvolte carii creste odata cu fumatul pasiv.

Consultul de specialitate

O programare la medic se recomanda daca:
- In ultimele 6 luni nu s-a efectuat nici un consult de specialitate.
- Exista o durere la un dinte. Cateodata. durerea dispare pentru un timp, dar caria evolueaza. O durere constanta, care nu dispare, sugereaza o carie profunda ce poate duce la pierderea dintelui.
- Exista o inflamare la nivelul gingiei aproape de un dinte care doare. Aceasta inseamna ca exista o carie complicata cu un abces.

Expectativa vigilenta

Daca situatia pacientului se imbunatateste de la sine, nu este necesar tratamentul. Daca situatia se inrautateste, pacientul impreuna cu medicul stomatolog decid pasii urmatori ai tratamentului. Expectativa nu este recomandata in cazul durerilor de dinti. Ignorarea cariei dupa ce dintele nu mai doare poate avea consecinte serioase.

Medici specialisti recomandati

Medicul stomatolog este cel mai in masura sa evalueze caria dentara si durerea.
O carie profunda poate necesita consultul unui specialist:
- medic endodont specializat in diagnosticul si tratamentul problemelor pulpei dentare
- chirurg oro-maxilo-facial specializat in extractii si alte operatii la nivelul cavitatii orale

Investigatii

Medicul stomatolog, in fata unui pacient care prezinta o carie, va urma etapele:
- chestionarea pacientului referitor la simptome, antecedente stomatologice
- examinarea dintilor cu sonda (un instrument ascutit) si oglinda urmarind arii decolorate sau cavitati evidente
- efectuarea de radiografii pentru cariile greu de vizualizat

Diagnostic

Un control efectuat o data sau de doua ori pe an depisteaza cariile si alte probleme inainte de complicarea lor. Daca o persoana are probleme frecvent, medicul poate sugera mai multe vizite la cabinet.

Tratament – generalitati

Tratamentul variaza in functie de severitatea procesului carios:
- periajul – Periajul cu paste fluorurate sau tratamentele cu fluor pot fi suficiente pentru ca procesul carios incipient sa fie reversibil.
- obturatie daca cavitatea este prezenta – Obturatia este un material care acopera cavitatea si restaureaza dintele pana la forma initiala dupa ce medicul stomatolog a inlaturat procesul carios.
- coroana de substitutie (recostruieste o parte sau tot dintele) – Este utila atunci cand dintele este sever afectat. Coroanele sunt folosite si in cazul dintilor fracturati sau in cazul in care procesul carios este atat de mare incat o obturatie nu ar fi suficienta.
- tratament de canal, in cazul in care pupla este infectata – Prin tratamentul de canal, pulpa dentara este indepartata.
- extractia, daca radacina este serios afectata – Dintele extras se inlocuieste cu o punte sau un implant.
Netratarea duce la carii complicate si in final la pierderea dintelui. De asemenea, amanarea ridica costurile si durata tratamentului.

De retinut!

Multi oameni devin nervosi inainte sau in timpul vizitei la medicul stomatolog. Pacientul isi poate controla anxietatea prin explicarea fricii sale si stabilirea cu medicul stomatolog un sistem de semnale cu mana. Prin acest sistem de ridicare a mainii, medicul este avertizat ca pacientul are dureri si necesita o pauza.

Profilaxia

Dezvoltarea unor obiceiuri dentare sanatoase este metoda de prevenire a aparitiei cariei.

Periajul

Se recomanda:

- periaj dupa mese, gustari si inainte de culcare
- folosirea unei perii moi, capetele periilor rotunjite iar capul periutei nu foarte mare, dar suficient pentru a ajunge pe toate suprafetele dintilor. Capul periutei se inlocuieste la 3-4 luni.
- folosirea de periute electrice, acceptate de asociatiile de specialitate. Studiile au aratat ca periutele cu miscari circulare si oscilatorii sunt mai eficiente decat alte periute (chiar electrice).
- folosirea pastelor de dinti fluorurate. Copiii ar trebui sa foloseasca pasta cat un bob de mazare si sa evite inghitirea fluorului. Unele paste fluorurate ofera control asupra tartrului, incetinind procesul de formare a depozitelor dure, minerale de pe dinti.
- plasarea periutei in unghi de 45 grade la nivelul jonctiunii dintre dinte si gingie. Periuta se tine ferm si se efectueaza miscari circulare de “du-te vino”. Nu se freaca, deoarece se pot irita gingiile, acestea inflamandu-se, iar smaltul poate fi zgariat.
- perierea tuturor suprafetelor dintelui, suprafatei limbii si a obrajilor. Se acorda o atentie speciala dintilor frontali si tuturoar suprafetelor dintilor posteriori.
- perierea suprafatei masticatorii a dintilor posteriori cu miscari scurte de “du-te vino”.
- perierea limbii. Placa depusa pe limba cauzeaza respiratie urat mirositoare si este un mediu propice dezvoltarii bacteriene.
- efectuarea unei examinari personale periodice a placii dentare pentru a avea siguranta ca s-au curatat toate suprafetele dintilor

Folosirea atei dentare

Se foloseste cel putin o data pe zi. Tipul de ata dentara folosit nu este important. Se alege tipul si aroma pe care fiecare il prefera. Se poate folosi oricare din urmatoarele metode:
- infasurat dupa degete: se taie o bucata de 45-50 cm. Un capat se infasoara pe degetul mijlociu al mainii stangi iar celalalt capat pe degetul mijlociu al mainii drepte pana cand mainile sunt la 5-7 cm distanta.
- Circular: se foloseste o bucata de 30 cm de ata dentara. Se innoada capetele formand un bucla. Daca bucla este larga, se infasoara in jurul degetelor pentru a deveni mai mica.
- un dispozitiv de plastic pe care se fixeaza ata dentara. Se gaseste in farmacii.
Ata patrunde usor intre dinti spre gingie. Se curbeaza ata (in forma de U) in jurul fiecarui dinte, si se patrunde usor subgingival. Ata se misca “sus-jos” de cateva ori, indepartandu-se placa. Introducerea atei de cateva ori intre dinti fara indepartarea placii poate dauna gingiilor.
Se pot incerca dispozitive de curatare electrice (perii interdentare electrice) proiectate pentru curatirea spatiilor interdentare. Acestea pot fi la fel de eficiente ca si ata dentara.
Daca gingiile sangereaza in timpul folosirii atei dentare, pe masura vindecarii lor si sangerarea trebuie sa se opreasca.

Dieta sanatoasa

Se recomanda:

- consumarea mai multor tipuri de alimente, in special cereale integrale, legume, fructe, precum si alimente sarace in grasimi si sare. O nutritie sanatoasa este esentiala la copiii care au dintii in dezvoltare si la adulti pentru mentinerea sanatatii gingiilor si evitarea aparitiei cariei.
- mozzarella, branzeturi, alune, iaurt, lapte si guma de mestecat fara zahar (cu xylitol). Sunt bune pentru dinti. Ajuta la indepartarea zaharurilor din cavitatea bucala si protejeaza impotriva placii. Sunt foarte bune dupa mese si gustari.
- evitarea alimentelor care contin mult zahar, in special cele lipicioase, cele dulci precum stafidele. Cu cat zaharul sta mai mult in contact cu dintii, cu atat dauneaza mai mult.
- evitarea gustarilor dintre mese

- nu se iau gustari inainte de culcare. Mancarea ramasa pe dinti peste noapte este o cauza a cariei. Secretia de saliva scade pe timpul noptii si nu curata gura in timpul somnului.

Grija pentru dintii copiilor

Grija pentru dinti la copii incepe inca din perioada sarcinii mamei, pentru ca dintii se formeaza inainte de nastere. O femeie insarcinata trebuie sa manance echilibrat, sa aiba o dieta hranitoare si sa asigure suficiente vitamine si minerale. Femeile insarcinate trebuie sa-si faca un control stomatologic si sa primeasca tratament pentru carii si boli ale gingiilor.

Pana cand copilul are 6 luni, medicul trebuie sa evalueze riscurile acestuia pentru viitoare probleme dentare. Aceasta evaluare include un examen dentar complet al mamei, antecedentele sale stomatologice, starea dintilor mamei, prezicand starea dintilor copilului. Daca medicul considera ca, copilul va avea probleme, este necesar ca acesta sa fie vazut de specialist inainte de varsta de 1 an sau la 6 luni dupa aparitia primilor dinti si ori de cate ori medicul considera necesar.
Expertii recomanda ca igiena dentara a copilului sa inceapa la 1 an. Este bine sa se inceapa obiceiurile sanatoase de ingrijire dentara inainte ca dintii permanenti sa apara:
- Parintii si cei care au grija de copii deseori impart cu acestia linguri, furculite si alte tacamuri. Saliva de pe ustensile contine bacteriile cauzatoare ale cariei. Un sarut poate transfera bacteriile. Prevenirea cariilor la copii se poate face si prin asigurarea unei bune sanatati dentare a familiei.
- Nu se pune copilul in pat cu sticla de lapte, suc sau orice produs cu continut de zahar. Zaharul si acizii cauzeaza carii (caria de biberon). Biberonul trebuie indepartat dupa ce copilul a mancat sau cand trebuie sa doarma. Pe de alta parte, alaptatul la san este sigur.
- Suplimentele de fluor trebuie discutate cu medicul daca apa curenta nu contine suficient. Cand exista fantana proprie, apa trebuie verificata si stabilita cantitatea de fluor din ea. Trebuie asigurat un supliment de fluor pentru copii, in cazul in care se foloseste apa imbuteliata pentru gatit sau pentru baut.
- Cand copilul are 6 ani, se poate lua in considerare folosirea de catre acesta a apei de gura, daca acesta are multe carii. Dar trebuie supravegheat ca sa nu o inghita!
- Tinerea copilului departe de fumul de tigara (fumat pasiv). Fumul duce la carii si la probleme ale gingiilor. Pe masura ce copilul creste, trebuie invatat de pericolul fumatului si fumatului pasiv.

Periajul si folosirea atei dentare la copii

- Cand apar, dintii copiilor trebuie curatati cu o bucata moale de material sau un tampon de voal. Pe masura ce erup, se curata cu o periuta moale folosindu-se doar apa in primele cateva luni.
- Cand copilul implineste varsta de 1 an, se foloseste pasta de dinti fluorurata de dimensiunea unui bob de mazare sau chiar mai mic. Parintii trebuie sa perieze dintii copiilor in primii ani, pana cand acestia o pot face singuri. Copiii trebuie invatati sa nu inghita pasta.
- Copilul invata sa-si perieze singur dintii la 3 ani seara si dimineata, dar parintii trebuie sa supravegheze procesul si sa verifice dintisorii daca sunt curati. Fara supraveghere, copilul trebuie sa-si perieze dintii la 8 ani.
- Copilul trebuie sa aiba o periuta moale si pasta cat un bob de mazare. El trebuie incurajat sa-si priveasca parintii cand acestia isi periaza dintii. O metoda buna de invatat este aceea de a pune copilul sa-si spele dintii dimineata, iar unul din parinti sa-l spele seara pana cand copilul stapaneste tehnica periajului.
- Pentru a determina copilul sa-si spele dintii, parintii il pot pune sa spele dintii animalelor de plus sau papusilor.
Pentru ca fluorul in cantitate mare poate fi toxic, copii trebuie supravegheati sa nu inghita cantitati mari. Pastele de dinti fluorurate si apele de gura se utilizeaza cu precautie, pana cand capacitatea copiilor de a controla procesul de inghitire s-a desavarsit. Cantitati normale de fluor adaugate in rezervele de apa, paste de dinti, ape de gura, ape imbuteliate sunt sigure atat pentru copii cat si pentru adulti.

Programarile la dentist

Vizitele la stomatolog se fac cu regularitate. La control se examineaza dintii, gingiile depistandu-se cariile, bolile gingiei sau alte probleme.
Vizita la medicul stomatolog poate fi traumatica pentru copii. Aceasta teama poate fi inlaturata daca se alege cu grija medicul si copilul se pregateste pentru intalnirea cu acesta. Medicul poate furniza informatii despre cum se poate linisti copilul inainte de programare.

Tratamentul ambulator (la domiciliu)

Pentru a reduce durerea si inflamatia obrazului sau maxilarului cauzate de caria dentara complicata se poate incerca:
- aplicarea unei pungi cu gheata pe obraz – Nu se foloseste caldura.
- administrarea unui medicament de reducere a durerii

- Aspirina – Nu se administreaza la persoane mai tinere de 20 ani existand riscul aparitiei sindromului Reye.
- Paracetamol
- Ibuprofen
- Naproxen
- Ketoprofen

Optiuni de medicamente

Medicul stomatolog poate prescrie Gluconat de clorhexidina, apa de gura pentru reducerea bacteriilor ce cauzeaza caria. De asemenea, poate recomanda tratament cu fluor (ape de gura, paste de dinti sau alti suplimenti).
Medicamentele fara reteta pot reduce durerea si inflamatia cauzata de caria complicata. Acestea includ Paracetamol, Ibuprofen si Aspirina. Nu se administreaza la persoane mai tinere de 20 ani existand riscul aparitiei sindromului Reye.

Tratament chirurgical

Chirurgia se foloseste in cele mai severe cazuri de carie dentara. Daca pulpa este serios afectata, este mai putin costisitor si mai usor sa se extraga dintele, decat sa se faca un tratament de canal.
Daca dintele se extrage, el poate fi inlocuit cu o lucrare protetica de tip punte. In cazul unui tratament de canal, dintele distrus se poate imbraca cu o coroana.

Alternative chirurgicale

Alternativele chirurgicale in cazul cariilor severe sunt reprezentate de:

- extractia dintelui afectat
- tratamentul de canal

De retinut!

In timpul tratamentelor chirurgicale, bacteriile din cavitatea bucala pot trece in sange producand infectii in alte parti ale organismului. Persoanele care au o anumita conditie care ingreuneaza lupta organimsului uman cu infectia, trebuie sa ia antibiotice inainte si dupa interventia chirurgicala. Din aceasta categorie fac parte:
- valve artificiale sau deteriorate
- anomalii congenitale ale inimii
- sistem imunitar deprimat
- boli ale ficatului (ciroza)
- proteze ortopedice
- endocardita bacteriana in antecedente

Alte tratamente

Nu exista alt tip de tratament pentru caria dentara.

Generalitati

Bolile gingiilor sunt reprezentante de infectii bacteriene ale tesuturilor si osului ce inconjoara si sustin dintii. Mai sunt denumite boli parodontale.
Gingivita este o boala care afecteaza doar gingia (tesutul care inconjoara dintii). Bolile gingiilor sunt progresive si se intind sub linia de insertie a gingiei, afectand tesuturile de suport ale dintilor si osul, aparand parodontopatia.
Gingivita se manifesta prin gingii rosi, inflamate, care sangereaza cu usurinta la periaj. Deoarece gingivita nu cauzeaza, de obicei durere, majoritatea oamenilor nu urmeaza tratamentul necesar.
Parodontopatia apare cand bolile gingiilor progreseaza. Gingia se desprinde de pe dinti, lasand spatii adanci, unde bacteriile se pot dezvolta si distruge osul in care dintii sunt fixati. Gingiile se retrag ducand la aspectul de dinti lungi. Dintii devin mobili, pot cadea sau trebuie extrasi.

Cauze

Bolile gingiilor sunt cauzate de inmultirea bacteriilor de pe dinti si gingii. Ele sunt prezente in placa (o substanta clara, aderenta, produsa in cavitatea bucala). Neindepartata la timp, aceasta placa se transforma in depozit aderent pe dinti.
Bacteriile din placa se hranesc cu zaharul din alimente sau bauturi, producand toxine si alte chimicale.
Toxinele irita gingiile, cauzand inflamarea si sangerarea acestora.
Placa se poate transforma intr-un depozit mineral, numit tartru, care irita gingiile si duce la desprinderea lor de pe dinti.
In timp ce bacteriile sunt cauza directa a bolilor gingiilor, o serie de alti factori afecteaza sanatatea gingiilor. Riscul de a dezvolta boli ale gingiilor creste in urmatoarele cazuri:
- fumatori sau persoane care mesteca tutun
- prezenta de antecedente familiale de paradontopatii (alti membrii ai familiei au asemenea boli, exista o componenta genetica)
- femeile care trec prin schimbari hormonale la pubertate, menopauza sau sarcina
- anumite medicamente, precum anticonceptionale, antidepresivele sau medicamentele pentru boli cardiace

- boli care slabesc sistemul imun, acesta neputand lupta cu infectia (diabetul zaharat, SIDA, leucemia, nivel ridicat de stress, dieta saraca in nutrienti)

Simptome

Simptomele initiale sunt reprezentate de:

- gingii rosii, inflamate, sensibile
- gingii care sangereaza cu usurinta la periaj sau la folosirea atei dentare
Datorita faptului ca gingivita nu este dureroasa, simptomele pot trece neobservate si pacientul nu solicita tratament. Netratata, aceasta boala progreseaza. Ajungandu-se la parodontopatie simptomele devin notabile:
- gingii desprinse de pe dinti si retrase
- respiratie urat mirositoare, persistenta
- puroi la nivelul gingiilor
- o schimbare in relatiile dintre dinti in timpul masticatiei
- dinti mobili

Mecanism fiziopatogenetic

Gingivita apare atunci cand bacteriile persista pe dinti si gingii, formandu-se placa dentara.
Placa si acizii produsi irita gingiile cauzand roseata si inflamarea lor.
Placa se poate transforma in tartru (un depozit mineralizat) care irita gingiile si poate fi indepartat de medicul stomatolog.
Gingivita netratata poate trece in parodontopatie, gingiile retragandu-se de pe dinti, descoperind radacina. Se creaza spatii adanci in care se formeaza placa, afectand atat gingia, cat si osul in care sunt implantati dintii.
Prin afectarea osului, dintii devin mobili, putand cadea sau trebuind sa fie extrasi.
Daca o femeie are o boala a gingiilor pe perioada in care este gravida, exista posibilitatea ca aceasta sa nasca prematur sau sa aiba un copil cu greutate mica la nastere.
Un studiu recent pe un lot de batrani a demonstrat o legatura directa intre bolile cardiace si bacteria ce provoaca boli ale gingiilor. Relatia dintre aceste boli nu este pe deplin inteleasa.

Factori de risc

Este posibil ca o persoana sa dezvolte boli ale gingiilor daca nu se spala pe dinti cu regularitate sau nu foloseste ata dentara sau fac toate acestea dar ineficient, placa ramanand pe dinti.
Riscul creste in urmatorele cazuri:
- persoane care fumeaza sau mesteca tutun – Tutunul este considerat unul dintre cei mai mari factori de risc, el scazand abilitatea de lupta impotriva infectiilor, interferand cu vindecarea, facand posibila aparitia unor probleme serioase ale gingiilor dupa extractii.
- factori genetici – Daca sunt antecedente familiale de boli ale gingiilor, exista o posibilitate mai mare fata de normal sa apara la alti membrii ai familiei, chiar daca au o igiena orala foarte buna.
- femei ce trec prin schimbari hormonale (menopauza, pubertate, sarcina)
- boli ce slabesc sistemul imunitar: diabet zaharat, SIDA, leucemie.
- stress important – Stressul slabeste sistemul imunitar si creste riscul la infectii.
- o dieta saraca in vitamine si minerale, care slabeste sistemul imunitar sau se consuma alimente bogate in zahar si alti carbohidrati (cereale, paste fainoase, paine) care ajuta placa dentara sa creasca.
- anumite tratamente: Fenitoina (anticonvulsivant), blocanti ai canalelor de calciu (pentru controlul hipertensiunii arteriale), Ciclosporina (medicament imunosupresor folosit pentru a impiedica organismul sa respinga un transplant), anticonceptionale, chimioterapia (in tratamentul cancerului).

Consultul de specialitate

Se recomanda consult medical de specialitate in cazul aparitiei urmatoarelor simptome sau semne:
- dinti mobili sau care au migrat, determinand spatii intre ei
- puroi la nivelul gingiilor
- gingii desprinse sau retrase de pe dinti
- respiratie urat mirositoare care nu dispare dupa periaj
- gingii rosii, inflamate, sensibile
- gingii ce sangereaza usor la periaj

Expectativa vigilenta

Vizita la dentist trebuie sa se faca de doua ori pe an, mai ales daca exista antecedente de boli ale gingiilor. Daca nu s-a consultat un medic de mai mult de 6 luni, o programare trebuie facuta imediat. Un medic stomatolog poate indeparta placa si tartrul din jurul insertiei gingivale pe dinte. Controalele regulate si curatirea profesionala pot duce la reversibilitatea procesului si la prevenirea viitoarelor probleme ale gingiilor.
Cand apare o problema cu gingiile, medicul trebuie consultat, altfel aceasta se poate inrautati.

Medici specialisti recomandati

Trebuie consultat medicul stomatolog, care evalueaza starea de sanatate a gingiei.
Daca boala este severa, dentistul poate recomanda consultul la unul din urmatorii:
- medic specializat in parodontopatii
- chirurg oro-maxilo-facial specializat in chirurgia la nivelul cavitatii bucale

Investigatii

Medicul stomatolog examineaza gingiile si dintii in timpul vizitelor regulate. Cu ajutorul oglinzii si sondei dentistul verifica:
- sangerarea gingiilor – Cu cat sunt mai multe locuri care sangereaza, cu atat boala este mai severa.
- tartru supra- si sub-gingival
- arii cu gingii retrase si pungi formate intre dinti si gingii – Se foloseste sonda pentru a masura adancimea acestor pungi.
Intre dinti, medicul poate insera fasii de hartie pentru a masura cantitatea de lichid produsa de inflamatie.
Se pot face radiografii pentru a observa starea osului si alte eventuale probleme.

Diagnostic

Vizitele regulate la cabinetul stomatologic sunt cea mai buna cale de depistare a bolilor gingiei inainte ca acestea sa cauzeze deteriorari severe. Medicul stomatolog stabileste viitoarele intalniri, in functie de riscul de aparitie a bolilor gingivale.

Tratament – generalitati

Traamentul timpuriu este foarte important. Scopurile acestuia sunt prevenirea distrugerii tesuturilor, controlul infectiei, prevenirea mobilizarii dintilor.
Pentru ca tratamentul sa fie eficace este necesar:
- sa se mentina dintii curati prin periaj si prin folosirea atei dentare
- controalele regulate si curatirea profesionala
- evitarea fumatului – Tutunul este considerat unul dintre cei mai mari factori de risc, el scazand abilitatea de lupta impotriva infectiilor, interferand cu vindecarea, facand posibila aparitia unor probleme serioase ale gingiilor dupa extractii.

Tratamentul initial

In acest moment procesul poate fi reversibil. Se recomanda:
- periajul dimineata, dupa mese si gustari, inainte de culcare
- folosirea atei dentare cel putin odata pe zi
- folosirea unei ape de gura antiseptice sau antiplaca
Medicul stomatolog va stabili programarile pentru control si curatiri. Periajul profesional si detartrajul indeparteaza placa si tartrul, ce nu poate fi indepartat cu periuta de dinti si cu ata dentara. Odata ce o persoana a avut probleme cu gingiile, acea persoana trebuie sa viziteze medicul la 3-4 luni.
Se poate prescrie antibiotic pentru lupta cu infectia. Acesta se aplica direct pe gingie, se inghite sau se spala gingiile, fiind sub forma de apa de gura. Se recomanda, de asemenea, o pasta de dinti antibacteriana care, folosita regulat, reduce placa si gingivita.

Tratamentul bolilor gingivale mai grave

Gingivita netratata sau care nu raspunde la tratament se transforma in parodontopatie. Aceasta necesita un tratament prompt  pentru a se indeparta infectia si pentru a se stopa distrugerea dintilor si gingiei. Urmeaza o ingrijire de lunga durata, astfel mentinandu-se sanatatea cavitatii bucale.
Se indeparteaza placa si tartrul supra- si sub-gingival. Aceasta procedura, numita planare radiculara, ingreuneaza atasarea placii de dinte.
Medicul stomatolog poate recomanda antibioticepentru a stopa infectia. Acesta se aplica direct pe gingie, se inghite sau se spala gingiile fiind sub forma de apa de gura.
Poate fi necesar tratament chirurgical daca infectia nu a putut fi tinuta sub control sau exista o distrugere masiva a gingiilor si dintilor. Chirurgia include:
- gingivectomia – Se indeparteaza si remodeleaza tesutul gingival desprins, indepartandu-se pungile dintre dinti si gingii unde placa se poate acumula.
- o procedura care curata radacinile dintilor si repara tesutul osos distrus
- extractia (indepartarea) dintilor mobili sau distrusi
Dupa chirurgie poate fi necesara administrarea de antibiotice sau de alte medicamente care ajuta vindecarea si previn infectia.
Dupa tratament, este obligatorie mentinerea starii de sanatate a gurii prin prevenirea aparitiei placii. Periajul trebuie facut cu atentie dupa mese si gustari, iar folosirea atei dentare este zilnica. Medicul stomatolog poate prescrie apa de gura antibacteriana si stabili un program de control la 3-4 luni pentru curatare si pentru a se asigura ca boala nu a recidivat.

Profilaxia

Bolile gingivale se pot preveni prin periaj, folosirea atei dentare, controale stomatologice de doua ori pe an, curatari profesionale si printr-o dieta echilibrata.

Periajul

Se recomanda:

- periaj dupa mese, gustari si inainte de culcare
- folosirea unei perii moi, capetele perilor rotunjite, iar capul periutei nu foarte mare dar suficient pentru a ajunge pe toate suprafetele dintilor. Capul periutei se inlocuieste la 3-4 luni.
- folosirea de periute electrice, acceptate de asociatiile de specialitate. Studiile au aratat ca periutele cu miscari circulare si oscilatorii sunt mai eficiente decat alte periute (chiar electrice).
- folosirea pastelor de dinti fluorurate. Copiii ar trebui sa foloseasca pasta cat un bob de mazare si sa evite inghitirea fluorului. Unele paste fluorurate ofera control asupra tartrului, incetinind procesul de formare a depozitelor dure, minerale de pe dinti.
- plasarea periutei in unghi de 45 grade la nivelul jonctiunii dintre dinte si gingie. Periuta se tine ferm si se efectueaza miscari circulare de “du-te vino”. Nu se freaca viguros, deoarece se pot irita gingiile, acestea inflamandu-se, iar smaltul poate fi zgariat.
- perierea tuturor suprafetelor dintelui, suprafatei limbii si a obrajilor. Se acorda o atentie speciala dintilor frontali si tuturor suprafetelor dintilor posteriori.
- perierea suprafatei masticatorii a dintilor posteriori cu miscari scurte de “du-te vino”
- perierea limbii. Placa depusa pe limba cauzeaza respiratie urat mirositoare si este un mediu propice dezvoltarii bacteriene.
- folosirea tabletelor revelatoare periodic pentru a verifica daca a mai ramas placa pe dinti. Aceste tablete se mesteca si coloreaza placa ramasa pe dinti dupa periaj. Se pot procura din farmacii.
- consultarea cu medicul stomatologde daca este necesara folosirea unei paste antimicrobiene pentru reducerea placii si gingivitei
Daca gingiile sangereaza la periaj, aceasta sangerare trebuie sa se opreasca pe masura vindecarii  gingiei. Sangerarea poate fi un simptom al unei boli a gingiei si medicul stomatolog trebuie consultat.

Dieta sanatoasa

Se recomanda:

- consumarea mai multor tipuri de alimente, in special cereale integrale, legume, fructe, precum si alimente sarace in grasimi si sare. O nutritie sanatoasa este esentiala la copiii, care au dintii in dezvoltare si la adulti, pentru mentinerea sanatatii gingiilor si evitarea aparitiei cariei.
- mozzarella, branzeturi, alune, iaurt, lapte sunt bune pentru dinti. Ajuta la indepartarea zaharurilor din cavitatea bucala si protejeaza impotriva placii.

- evitarea alimentelor care contin mult zahar, in special cele lipicioase, cele dulci precum stafidele. Cu cat zaharul sta mai mult in contact cu dintii cu atat face mai mult rau.
- evitarea gustarilor dintre mese
Fumatul sau mestecatul de tutun dauneaza si pe cat posibil trebuie renuntat. Tutunul scade abilitatea de lupta cu infectia si intarzie vindecarea. Consumatorii de tutun au sanse de 6 ori mai mari sa dezvolte boli gingivale fata de nefumatori. De asemenea, au probleme mai severe cu gingiile, ducand la dinti mobili si nu raspund la tratament. Renuntarea la fumat este dificila, dar multi oameni au facut-o cu succes, cu ajutorul unei combinatii dintre medicamente, program anti-fumat si consiliere.

Tratamentul ambulator (la domiciliu)

Daca gingiile sunt inflamate si rosii, periajul dimineata, dupa mese, seara, utilizarea atei dentare, ajuta la reversibilitatea simptomelor.
Urmatoarele etape ajuta si ele la reducerea simptomelor:
- folosirea unei paste de dinti anti-tartru
- apa de gura antiseptica sau antiplaca
- mestecarea unei gume fara zahar dupa masa daca nu se poate utiliza periuta
- folosirea cu grija a scobitorii dupa masa

Fumatul sau mestecatul de tutun dauneaza si pe cat posibil trebuie renuntat. Tutunul scade abilitatea de lupta cu infectia si intarzie vindecarea. Consumatorii de tutun au sanse de 6 ori mai mari sa dezvolte boli gingivale fata de nefumatori. De asemenea, au probleme mai severe cu gingiile ducand la dinti mobili si nu raspund la tratament. Renuntarea la fumat este dificila, dar multi oameni au facut-o cu succes, cu ajutorul unei combinatii dintre medicamente, program anti-fumat si consiliere.

Optiuni de medicamente

Daca periajul si ata dentara nu ajuta, medicul stomatolog poate prescrie antibiotice. Antibioticele se pot aplica direct pe gingie, pot fi inghitite (sub forma de capsule), pot spala gingiile si dintii fiind sub forma de apa de gura sau pot fi introduse in pungile parodontale. Poate fi recomandata o pasta de dinti ce contine ingrediente antibacteriene, care folosite cu regularitate reduc placa si gingivita.

De retinut!

Antibioticele, ca metoda unica de tratament, nu pot vindeca bolile severe ale gingiilor. In unele cazuri, planarea radiculara combinata cu antibioticele, este suficienta pentru stoparea bolilor gingiei, dar unoeri, chirurgia poate fi necesara.

Tratament chirurgical

Poate fi necesara in cazul paradontopatiilor care nu pot fi vindecate cu antibiotice sau planare radiculara. Tipuri de tratament chirurigical:
- gingivectomie – Se indeparteaza si remodeleaza tesutul gingival desprins, indepartandu-se pungile dintre dinti si gingii. Aceasta procedura poate fi efectuata de chirug sau de un specialist in parodontopatii.
- o procedura care curata radacinile dintilor si repara tesutul osos distrus
- extractia, indepartarea dintilor mobili sau distrusi – Daca procedura este complicata sau riscanta, ea poate fi efectuata de un chirurg oro-maxilo-facial.
Alte proceduri necesare pentru repararea tesuturilor distruse:
- grefa, mutarea unei parti de tesut sanatos din alta parte a cavitatii bucale
- regenerarea tisulara ghidata, plasarea unei captuseli intre gingie si os – Aceasta ajuta osul sa se refaca si gingia sa se reataseze de el.
Pentru ca, chirurgia sa fie de succes este nevoie de:
- o buna igiena dentara
- controale stomatologice regulate – Odata avuta o boala gingivala dentistul trebuie consultat la 3-4 luni.
- evitarea fumatului sau mestecarii tutunului. Tutunul scade abilitatea de lupta cu infectia si intarzie vindecarea. Renuntarea la fumat este dificila, dar multi oameni au facut-o cu succes, cu ajutorul unei combinatii dintre medicamente, program anti-fumat si consiliere.

De retinut!

Chirurgia gingiei poate determina bacteriemeie (bacterii in sange). Pot fi necesare antibiotice inainte si dupa interventia chirurgicala, daca pacientul are o conditie medicala ce creste riscul de infectii severe:
- valve artificiale sau distruse
- defect cardiac congenital

- sistem imunitar deprimat
- afectiuni hepatice (ciroza)
- proteze articulare
- endocardita bacteriana

Alte tratamente

In cazul bolilor gingivale, medicul stomatolog poate efectua planare radiculara, considerata cea mai eficienta metoda de tratament inainte de agravare. Prin aceasta procedura se indeparteaza placa si tartrul depus intre dinti si gingii.
Se pot prescrie antibiotice pentru grabirea vindecarii dupa planarea radiculara.
Daca se indeparteaza placa si tartrul de pe radacinile dintilor si se urmeaza tratamentul cu o igiena orala buna, gingiile se vor vindeca si reatasa de dinti. Periajul si folosirea atei dentare sunt obligatorii dupa planarea radiculara. Fara igiena adecvata, afectiunea gingiei se agraveaza.
Alte proceduri nechirurgicale efectuate pentru vindecarea sau prevenirea bolilor gingiilor:
- chiuretaj gingival – Se indeparteaza stratul interior al gingiei distrus si infectat.
- imobilizare – Se folosesc fire care stabilizeaza dintii care se misca, facandu-i mult mai stabili.